Radiofrecvenţa este un tratament relativ nou în rândul tehnicilor de înfrumuseţare nechirurgicală. Utilizată de mai bine de 70 de ani în medicina clasică, în chirurgia abdominală, vasculară, ginecologică, în ultimii ani aceasta s-a impus ca metodă esenţială şi eficientă în reîntinerirea pielii , în tratamentul celulitei şi al adipozităţilor localizate şi, de asemenea, în restabilirea microcirculaţiei superficiale. Principiul care se află la baza radiofrecvenţei este generarea unui şoc termic la nivelul straturilor profunde ale  pielii pentru a stimula  o reacţie de regenerare din partea organismului. Efectul biofizic al radiofrecvenţei se bazează pe conversia energiei electrice în căldură (efect joule), iar încălzirea se produce prin oscilaţia moleculară datorată mişcării de rotaţie a electroliţilor intracelulari sub acţiunea câmpului magnetic indus de radiofrecvenţă. Căldura generată la nivelul dermului superficial şi profund determină denaturarea fibrelor de colagen(5-20%) şi, în consecinţă, o contracţie imediată a fibrelor. Astfel începe un proces de neocolageneză (colagen de tip 1) prin stimularea activităţii fibroblastelor.

Efectul este vizibil deja după primul tratament graţie contracţiei fibrelor de colagen, în schimb efectul profund cu producerea de colagen nou se va vedea după câteva săptămâni sau chiar luni de la începerea tratamentului.

Toate aceste procese au loc fără a se produce efecte secundare (infiltrat, inflamator sau necroza ţesuturilor) datorită unui grad  mare de siguranţă , aşa cum rezultă din nenumăratele cazuri practice din medicină (electrochirurgie, diatermocoagulare, electroliza). Studiile clinice efectuate nu au demonstrat nici un efect secundar asupra melaninei  care face ca aplicaţia să fie sigură şi în ceea ce priveşte fototipurile  cutanate (4-5-6) . Datorită efectelor asupra microcirculaţiei tratamentul cu radiofrecvenţă este indicat în combaterea acumulărilor adipoase, inestetismelor cauzate de celulită, stazelor circulatorii şi limfatice, pierderii tonifierii cutanate la nivelul braţelor, abdomenului, coapselor şi sânilor. Radiofrecvenţa transportă energie şi căldură  în dermul  profund obţinând o îmbunătăţire la nivelul microcirculaţiei, o reparare a ţesuturilor fibroase cu o marcată diminuare  a nodulilor celulitici şi a edemelor locale şi un efect lipolitic.Toate acestea duc la o restructurare cutanată cu reducerea celulitei, eliminarea toxinelor acumulate şi a depozitelor de grăsime precum şi o îmbunătăţire a elasticităţii ţesuturilor. Prin radiofrecvenţă se obţine îmbunătăţirea structurii ţesuturilor alterate de patologii microcirculatorii, în mod deosebit: nodulii fibroşi, laxitatea cutanată şi consistenţa ţesuturilor.

Principalele efecte biologice ale radiofrecvenţei :

-efect tensor

-creşterea fluxului sanguin datorită oxigenării vaselor capilare

-creşterea schimbului de substanţe nutritive între celule (o activitate celulară mai intensă)

-creşterea mişcării fluidelor metabolismului

-creşterea drenajului limfatic


Radiofrecvenţa este de mai multe tipuri: radiofrecvenţa monopolară, bipolară şi multipolară. Radiofrecvenţa monopolară se realizează cu un singur electrod, cea bipolară se efectuează cu ajutorul a 2 electrozi poziţionaţi pe corp la o distanţă mică, iar radiofrecvenţa multipolară foloseşte trei sau mai mulţi electrozi. Radiofrecventa monopolară pătrunde în profunzime până la nivelul fasciei musculare, solicită o energie mare, procedura fiind mai dureroasa(rezultatele apar după câteva luni). Radiofrecvenţa bipolară are o acţiune superficială, rezultatele fiind vizibile mai repede (câteva săptămâni), solicită o energie mai mică dar în acest caz există riscul arsurilor. În schimb, radiofrecvenţa tripolară sau multipolară se bazează pe faptul că trei sau mai mulţi electrozi direcţionează energia către centru,  fapt ce permite focalizarea razei de acţiune într-un singur punct, cu un consum de energie mic.

Diferenţa substanţială dintre radiofrecvenţa monopolară şi radiofrecvenţa bipolară  sau multipolară este că radiofrecvenţa monopolară pătrunde în derm şi hipoderm până la fascia musculară , în timp ce celelalte frecvenţe acţionează superficial, deci efectul tensor (Tightening) se obţine  cel mai bine cu radiofrecvenţa monopolară.

Unele aparate combină radiofrecvenţa cu laserul sau cu lumina intens pulsantă (IPL) , pentru a trata pigmentarea neuniformă şi pentru a elimina părul nedorit, precum şi pentru a netezi ridurile fine. Tratamentul cu radiofrecvenţă nu este invaziv,  nu se face cu anestezie sau alte substanţe injectabile, este destul de rapid,  nu presupune o perioadă de recuperare, pacientul îşi poate relua activitatea normală imediat după intervenţie. Complicaţiile care pot apărea în timpul tratamentului  sunt: senzaţia de căldură  şi pişcăturile. Unele aparate sunt prevăzute din fabricaţie cu mecanisme de răcire pentru a proteja pielea  de căldura  excesivă şi pentru a face tratamentul mai confortabil. Posibilele efecte secundare care pot apărea în urma tratamentului cu radiofrecvenţă  sunt: eritemul, apariţia unor vezicule şi edemul uşor (efectele dispar în câteva ore, cel mult câteva zile).

Indicaţii:

●atenuarea ridurilor

●îmbunătăţirea tonusului pielii

● eliminarea adipozităţilor localizate

●eliminarea nodulilor celulitici

●stimularea microcirculaţiei superficiale şi a schimburilor celulare

●eliminarea  edemelor şi a stazelor limfatice

Contraindicaţii:

●sarcina şi alăptarea

● prezenţa unor leziuni pe zona de aplicare a tratamentului

●herpesul în stare acută.

●persoane cu stimulator cardiac, aparat dentar, proteze metalice,

boli musculare